Dacă ai ști de câte ori m-am războit cu privirea ta,
Sunt clipele în care am vrut să fug, să evadez,
Să nu mai simt cum îmi mângâie fața,
Să nu mai văd cum îți luminează sufletul.
Aș vrea să nu mai știu ochii,
Ochii cărora le sunt prizonier,
M-am așezat cuminte și aștept,
Poate, într-o zi , ei mă vor uită.
Și dacă nu?
Am să iau o pană și am să scriu o poveste despre ochii cărora le sunt prizonier.
