Ana-Maria Bocai: Mâinile Lui Dumnezeu

Oameni,

Tot mai puțini oameni.

Își poartă rosturile

pe nicăieri,

Universul îi trage

După el.

Scârțâit de porți

Într-o altă lume.

Clovni pe roți

Descifrează vremea,

O rostogolesc

Prin hotar

Așteptând să înflorească.

Olarul zâmbește.

Știe El că nu-i acum, aici.

Și izbește bucata de timp

Peste roata dansând.

Undeva, cândva,

Mâinile Lui Dumnezeu.

Șelimbăr

1. 07. 2025